Transformarea Internetului, odată un simbol al libertății, în câmp de bătălie mediatică a devenit evidentă în România, unde manipularea și confuzia sunt prevalente, în special în ultimul an. Potrivit monitorulbt.ro, provocările sunt amplificate de un nivel scăzut de alfabetizare media și digitală, în ciuda unei conectivități ridicate.
👉 Accesul la internet și competențele digitale în România
Conform datelor INS, în 2025, 89,1% dintre gospodăriile din România aveau acces la internet. Totuși, indicele DESI arată că 72,3% din populație nu posedă competențe digitale de bază. În plus, România a obținut un scor de 32 de puncte din 100 la alfabetizarea media, ceea ce subliniază efectele negative ale lipsei de educație în acest domeniu.
De asemenea, raportul PISA 2022 indică faptul că 42% dintre elevi sunt analfabeți funcțional, iar Ministerul Educației evidențiază că 4 din 10 adulți se află în aceeași situație. Aceste realități contribuie la vulnerabilitatea populației în fața dezinformării online.
👉 Impactul fenomenului suveranist asupra dezinformării electorale
Analiza dfrlab.org din aprilie 2025 plasează România pe locul 13 în privința fluxului de știri false provenite din est. Deși instituțiile precum ANCOM, CNA și DNSC au rolul de a proteja populația, provocările sunt complexe și adesea persistente. Conturarea realității a fost influențată de ascensiunea „suveraniștilor”, exemplificată de cazul lui Călin Georgescu, care a câștigat popularitate în timpul campaniei electorale din 2024.
Odată cu anularea alegerilor prezidențiale de către CCR pe 6 decembrie 2024, manipularea și dezinformarea au crescut exponențial. Algoritmii rețelelor sociale, prin natura lor, au evaluat reacțiile utilizatorilor la anumite tipuri de știri, amplificând astfel mesajele controversate și polarizante, cum ar fi cele derivate din activitatea lui Ilie Bolojan.
