Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat un proiect de ordonanță de urgență (OUG) care prevede majorarea prețului mediu al unui metru cub de lemn de la 164 lei în 2025 la 272 lei de la 1 ianuarie 2026. Această decizie va influența taxa, redevențele și compensațiile aferente exploatării masei lemnoase, informează Ministerul Mediului în documentele oficiale.
👉Impactul majorării prețului lemnului asupra bugetului și sistemului de taxe
Creșterea prețului mediu la 272 lei pe metru cub va determina o ajustare cu 65,85% a taxelor, garanțiilor, redevențelor și despăgubirilor legate de masa lemnoasă, conform proiectului de OUG. Aceasta va influența și compensarea pentru proprietarii afectați de restricțiile privind pădurile cu funcții de protecție.
Veniturile la bugetul de stat din redevențele provenite din gestionarea activelor Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva vor crește semnificativ, de la 1.343.892,40 lei în 2024 la 2.228.845,55 lei după aplicarea noului tarif, cu un plus de 884.953,15 lei anual. Această modificare reflectă ajustarea nivelului finanțărilor în domeniul pădurilor, fundamentată pe necesitățile actualizate ale sectorului forestier.
👉Calculul prețului mediu și implicațiile pentru evaluarea prejudiciilor
Potrivit Legii nr. 331/2024, prețul mediu al lemnului se determină ca o medie a datelor statistice naționale pe ultimii trei ani, publicate de Institutul Național de Statistică. Prețul mediu rezultat pentru 2026 este de 272 lei pe metru cub, față de 164 lei cât este în prezent valabil până la sfârșitul lui 2025.
Ministerul Mediului explică că actuala valoare folosită pentru calcularea prejudiciilor în cazurile de tăieri ilegale de lemn este de 164 lei, deși prețul mediu real este mai ridicat de ani de zile. „Știți cum se calculează prejudiciile în dosare pe tăieri ilegale? Se înmulțesc metri cubi de lemn tăiați ilegal cu prețul mediu pentru un metru cub. Știți care e prețul mediu luat în calcul de autorități pentru calcularea acestor prejudicii? 164 de lei. Asta deși prețul mediu real este mult mai mare de ani de zile. Și, uite așa, ajung unii infractori să fie considerați că au produs prejudicii mult mai mici decât cele reale.”, se arată în nota de fundamentare.
