Alegerile legislative din Franța: Rassemblement national câștigă primul tur

Partidul de extremă dreaptă Rassemblement national (Adunarea Națională, RN) a înregistrat o victorie în primul tur al alegerilor legislative din Franța, în timp ce partidul centrist al președintelui Emmanuel Macron a ocupat doar locul trei. O analiză realizată de POLITICO dezvăluie semnificațiile acestor rezultate pentru principalii actori politici și anticipează o săptămână de campanie tensionată înainte de turul doi, programat pentru duminică, 7 iulie.

Proiecțiile bazate pe sondajele de la ieșirea de la urne sugerează că Rassemblement national condus de Marine Le Pen ar putea obține o majoritate absolută. Acest scenariu ar putea obliga pe Emmanuel Macron să numească primul guvern de extremă dreaptă ales democratic în istoria modernă a Franței. Totuși, Marine Le Pen a subliniat duminică: "nimic nu este câștigat" pentru partidul său.

Rămâne neclar cine va lupta în turul doi. Toate partidele trebuie să-și stabilească strategia în fața posibilei victorii a extremei drepte, ceea ce va da mari bătăi de cap principalilor actori politici în zilele premergătoare turului final.

Rassemblement national: Performanță istorică

Rassemblement national se pregătește să obțină cel mai bun rezultat din istoria sa în primul tur al alegerilor naționale. Există posibilitatea ca partidul să fi câștigat zeci de locuri chiar înainte de turul al doilea, incluzând victoria candidatei sale la președinție, Marine Le Pen, care a obținut peste 50% din voturi în regiunea sa natală, Henin-Beaumont, din nordul Franței. Sora sa, Marie-Caroline Le Pen, s-a clasat pe primul loc în regiunea vestică Sarthe, un fost bastion al candidaților de centru-dreapta.

Marine Le Pen a declarat în discursul său de seară că "poporul francez a arătat fără ambiguitate dorința sa de a întoarce pagina după șapte ani de putere corozivă," adăugând că "al doilea tur va fi decisiv."

Președintele Rassemblement national, Jordan Bardella, care vizează funcția de prim-ministru în cazul unei victorii, nu a atacat tabăra lui Macron în discursul său. În schimb, lupta sa s-a concentrat pe stânga, care a terminat pe locul doi la nivel național. Bardella a acuzat Noul Front Popular că ar reprezenta "un pericol existențial pentru națiune" și că dorește să "dezarmeze poliția și să deschidă granițele Franței pentru migranți". El a subliniat că "a venit timpul să dăm puterea unor lideri care vă înțeleg și le pasă de voi."

Problemele centrului

Principalii perdanți ai serii par să fie Macron și aliații săi. Cu coaliția de centru situată cu mult în urma rivalilor săi, se așteaptă ca aceasta să piardă zeci de locuri din cele 250 pe care le deține în prezent în Adunarea Națională. Primele estimări au arătat că tabăra prezidențială a fost eliminată în aproape jumătate din circumscriptiile electorale.

Decizia lui Macron de a convoca alegeri anticipate după rezultatele slabe la alegerile pentru Parlamentul European a surprins și nemulțumit chiar și propria sa tabără. Mulți candidați centriști au evitat să pună chipul lui Macron pe afișele lor electorale, temându-se că aceasta le-ar putea diminua șansele de a fi aleși.

Premierul Gabriel Attal, considerat cândva o stea în ascensiune, a recunoscut că nu a fost consultat în decizia lui Macron de a convoca alegeri anticipate și a suferit o înfrângere umilitoare.

Strategiile pentru turul doi

În sistemul electoral francez, orice candidat care obține mai mult de 12,5% din voturile înregistrate în circumscripția sa ajunge în turul doi. Cu o rată de participare ridicată, sute de circumscripții ar putea vedea curse cu trei candidați în turul al doilea.

Attal a declarat că "niciun vot nu trebuie să meargă la Rassemblement national," dar a promis să se retragă doar în cazul în care al treilea candidat este un "candidat republican".

Stânga coezivă

Alianța de stânga formată din La France insoumise, Verzii și Socialiștii a obținut 28,1% din voturi. Deși Noul Front Popular nu are șanse mari de a obține o majoritate, alianța stângii a fost puternică, dar există tensiuni interne legate de conducerea campaniei.

Jean-Luc Melenchon, liderul stângii dure, a fost criticat de unii aliați centriști pentru refuzul său de a se retrage în favoarea candidatului socialist Raphael Glucksmann la alegerile europene.

Astfel, bătălia pentru poziția de lider în tabăra stângii este în plină desfășurare, cu figuri ascendente precum Francois Ruffin, care vizează primul loc.