Datoriile globale ating 91 de trilioane de dolari și amenință economia mondială

Guvernele din întreaga lume se confruntă cu datorii care se ridică la un impresionant total de 91 de trilioane de dolari, potrivit unui raport recent. Această sumă este aproape egală cu întreaga economie globală, iar consecințele ar putea fi resimțite puternic de cetățeni, conform publicației CNN.

Creșterea acestei poveri financiare a fost amplificată parțial de costurile generate de pandemie și acum reprezintă o amenințare semnificativă chiar și pentru standardul de viață în țări bogate, precum Statele Unite. Într-un an marcat de numeroase alegeri în întreaga lume, politicienii evită în general să abordeze această problemă critică, nefiind dispuși să informeze electoratul că sunt necesare creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli. În unele cazuri, promisiunile risipitoare ale politicienilor ar putea duce la o nouă creștere a inflației și ar putea declanșa o criză financiară.

Fondul Monetar Internațional a avertizat recent că "deficitele fiscale cronice" din SUA necesită "o atenție urgentă". Investitorii, preocupați de mult timp de direcția în care se îndreaptă finanțele guvernamentale americane, devin tot mai neliniștiți pe măsură ce povara datoriilor crește la nivel global.

În Franța, tulburările politice au generat și mai multe îngrijorări în privința datoriei naționale, conducând la creșterea randamentelor obligațiunilor. Deși o criză financiară imediată nu este probabilă, investitorii cer randamente mai mari pentru a achiziționa datoria multor guverne, dezechilibrul dintre cheltuieli și venituri fiscale devenind tot mai pronunțat.

Costurile ridicate pentru serviciul datoriei înseamnă mai puține fonduri disponibile pentru serviciile publice esențiale sau pentru gestionarea crizelor, cum sunt cele financiare, pandemiile sau conflictele. Creșterea randamentelor obligațiunilor de stat înseamnă, de asemenea, costuri de împrumut mai mari pentru cetățeni și afaceri, afectând negativ creșterea economică. Ratele crescute ale dobânzilor reduc investițiile private și limitează capacitatea guvernelor de a se împrumuta pentru a face față recesiunilor economice.

"Împrumuturile nu mai sunt gratis," a afirmat Kenneth Rogoff, profesor de economie la Universitatea Harvard, subliniind că SUA și alte națiuni vor trebui să implementeze ajustări dureroase. "În anii 2010, mulți academicieni, politicieni și șefi de bănci centrale au crezut că dobânzile vor rămâne aproape de zero pentru totdeauna, presupunând că datoria este o masă de prânz gratuită," a adăugat Rogoff. "Aceasta a fost întotdeauna o gândire eronată."

În SUA, guvernul federal va plăti 892 de miliarde de dolari în anul fiscal curent pentru dobânzi, mai mult decât cheltuielile pentru apărare și aproape la fel de mult ca bugetul pentru Medicare, programul de asigurări de sănătate pentru vârstnici și persoanele cu dizabilități. Anul viitor, suma datorată va depăși 1 trilion de dolari, cu o datorie națională de peste 30 de trilioane de dolari, aprox. valoarea PIB-ului american. Proiecțiile indică faptul că datoria SUA va ajunge la 122% din PIB în următorii 10 ani, iar până în 2054, aceasta ar putea atinge 166% din PIB, încetinind creșterea economică.

Economiștii avertizează că vor apărea "costuri foarte grave pentru economie și societate" dacă datoria atinge valori între 150% și 180% din PIB. Cu toate avertismentele, nici Joe Biden și nici Donald Trump nu promit o disciplină fiscală înainte de alegerile prezidențiale din toamnă, acuzându-se reciproc de agravarea datoriei de stat prin reduceri de taxe (Trump) și cheltuieli excesive (Biden).

Situația din Marea Britanie nu este mult diferită. Institutul pentru Studii Fiscale a descris o "conspirație a tăcerii" între principalele partide politice în privința finanțelor publice precare. Germania se confruntă cu mari presiuni asupra coaliției guvernamentale din cauza limitelor de îndatorare, iar tensiunile politice ar putea atinge un punct culminant luna aceasta.

În Kenya, încercările guvernului de a gestiona datoria națională prin creșteri de taxe au declanșat proteste care au dus la moartea a 39 de persoane. Pericolul unei crize financiare devine tot mai serios în Franța, după ce președintele Emmanuel Macron a cerut recent alegeri anticipate. Investitorii se tem că un parlament populist va cheltui excesiv și va reduce taxele, adâncind astfel deficitul bugetar.

Karen Dynan, fost economist-șef al Trezoreriei Statelor Unite și actual profesor la Harvard Kennedy School, a declarat: "Tindem să ne imaginăm că lucrurile nu vor merge prost. Dacă apare un eveniment major care panichează piața în privința datoriei publice, nu va fi ceva ce anticipăm."