Furia pe străzile din Israel atinge noi culmi

Străzile din Israel sunt martorele unor proteste de amploare, care au escaladat la un nivel fără precedent. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă, în cadrul a ceea ce a fost denumită o "săptămână de perturbări". Protestatarii anti-guvernamentali au blocat autostrăzile principale, cerând o grevă generală și aducând în atenția publicului multiple revendicări, relatează CNN. Printre cererile manifestanților se numără un nou acord privind ostaticii, organizarea de noi alegeri, recrutarea militară pentru evreii ultraortodocși și mai multă atenție acordată locuitorilor din nordul țării.

În întreaga țară, pancartele afișate pe clădiri și autostrăzi reclamă "Alegeri acum!" și, alături de fotografii ale premierului Benjamin Netanyahu, declară: "Tu ești liderul; tu ești de vină". Esența problemei rămâne însă o întrebare care răsună în întreg Israelul la opt luni după incidentul din 7 octombrie: Cum a fost posibil ca cea mai avansată armată din regiune, cu un aparat de informații prestigios, să nu prevadă atacul terorist al Hamas?

Apelurile pentru o comisie de anchetă privind erorile de securitate și informare care au dus la evenimentele din 7 octombrie au crescut în intensitate. Atât publicul israelian cât și parlamentarii din opoziție, părinții observatorilor de teren ai Forțelor de Apărare Israeliene (FDI) uciși și capturați, dar și procurorul general, cer o anchetă asupra celui mai sângeros eveniment din istoria țării. Cu toate acestea, analiștii sunt de părere că sub conducerea actuală a lui Netanyahu, acest lucru este improbabil.

Luni, postul public de televiziune Kan 11 a adus noi dovezi conform cărora liderii israelieni ar fi putut — sau măcar ar fi trebuit — să știe de posibilitatea unui atac. Un document al Unității 8200, principala divizie de colectare de informații a IDF, data de 19 septembrie 2023, detalia planurile Hamas de a ataca instalații militare și comunități și de a lua între 200 și 250 de ostatici. Acest document sublinia surprinzător de exact că Hamas urma să captureze 250 de persoane.

Aceste noi informații se adaugă la rapoartele din noiembrie ale ziarelor New York Times și Haaretz, conform cărora serviciile de informații militare aveau cunoștință despre planurile Hamas de a penetra fortificațiile din sudul Israelului. În decembrie, inspectorul de stat Matanyahu Englman a anunțat că va deschide o anchetă privind aceste erori de securitate.

Însă investigația a fost pusă pe pauză de Înalta Curte din Israel, după ce a analizat argumentele clasificate ale agențiilor de securitate. Această decizie a generat frustrare în rândul celor implicați, inclusiv inspectorul Englman, care a întrebat ironic dacă echipele sale ar trebui să afișeze un semn cu "suntem în pauză, ne întoarcem peste doi ani".

În paralel, IDF a lansat o serie de anchete interne despre eșecurile care au dus la evenimentele din 7 octombrie. Primele rezultate sunt așteptate în următoarele săptămâni, dar criticii subliniază lipsa unei comisii de anchetă de stat, care ar avea puteri extinse pentru a dezvălui adevărul. Este de notat că sub conducerea lui Netanyahu, nicio comisie de anchetă de stat nu a fost lansată.

Profesorul Raanan Sulitzeanu-Kenan de la Universitatea Ebraică din Ierusalim afirmă că "probabilitatea unei anchete este foarte, foarte scăzută" sub actualul guvern. Acesta remarcă și faptul că în cei 17 ani de guverne Netanyahu, nu au fost declanșate comisii de investigare.

Între timp, procurorul general Gali Baharav-Miara susține că o comisie de anchetă de stat este soluția potrivită pentru a investiga circumstanțele atacului din 7 octombrie. Secretarul de cabinet al lui Netanyahu, Yossi Fuchs, a răspuns că țara se află "în mijlocul unui război intens" și că nu este momentul potrivit pentru o astfel de investigație.

Cel mai puternic instrument de investigare, o comisie de anchetă de stat, rămâne blocat de guvernul actual, o situație criticată de numeroși experți. Printre aceștia se numără Yohanan Plesner, președintele Institutului pentru Democrație din Israel, care subliniază complexitatea problemei și interesele politice implicate, afirmând că nu este sigur că vom avea vreodată un singur răspuns recunoscut.

Premierul Netanyahu a afirmat recent că va aborda toate întrebările privind incidentul abia după război. Aceasta poziție de neasumare a responsabilității contrastează puternic cu cea a IDF, unde mai mulți oficiali de rang înalt și-au anunțat demisia din cauza eșecurilor din 7 octombrie.

Generalul-maior Aharon Haliva a fost primul care a acceptat responsabilitatea pentru deficiențele din domeniul informațiilor și a anunțat că va demisiona. El a fost urmat de generalul de brigadă Avi Rosenfeld, șeful diviziei Gaza a IDF, care a subliniat că "toată lumea trebuie să-și asume responsabilitatea pentru rolul său".

Cu toate acestea, având în vedere că războiul continuă fără un sfârșit clar, reținerea responsabilităților va fi probabil amânată.