Mafioţii italieni au început să evite omorurile. Bandele de extorcare nu mai sunt la modă, iar crimele sunt în mare măsură evitate de naşi. Doar 17 persoane au fost ucise de mafie în Italia în 2022, conform ultimelor date oficiale, faţă de peste 700 în 1991. În schimb, mafioţii s-au mutat agresiv în lumea cu risc scăzut a criminalităţii economice, au declarat procurorii italieni pentru Reuters. Trecerea către evaziunea fiscală şi frauda financiară este alimentată de miliarde de euro intraţi în Italia sub formă de fonduri de recuperare post-COVID, care au fost concepute pentru a stimula economia, dar se dovedesc un avantaj pentru fraudatori, relatează News.ro. Guvernul premierului Giorgia Meloni a dezvăluit luna trecută că a descoperit fraudă de 16 miliarde de euro (17 miliarde de dolari) legată de schemele de îmbunătăţire a locuinţelor. Procurorii analizează, de asemenea, o posibilă folosire abuzivă a unui pachet de stimulare al Uniunii Europene în valoare de 200 de miliarde de euro. Nu toată frauda este orchestrată de puternicele grupuri criminale organizate din Italia, spun procurorii, dar bănuiesc că sunt multe. „Ar fi fost o prostie să credem că nu vor profita de un aflux uriaş de numerar”, a declarat Barbara Sargenti, un oficial al Procuraturii Naţionale Antimafia şi Antiterorism. Cosa Nostra din Sicilia şi Camorra din oraşul Napoli sunt cele mai cunoscute grupuri mafiote din Italia, dar 'Ndrangheta, cu sediul în regiunea de sud a Calabriei, este cel mai mare grup criminal organizat al naţiunii. Deşi menţine un control strâns asupra comerţului european cu cocaină, a condus schimbarea de direcție către fraudele financiare, în ultimul deceniu. Parchetul European (EPPO) - care investighează infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene - a tras un semnal de alarmă în februarie, avertizând că amploarea uriaşă a delictelor financiare din blocul celor 27 de naţiuni sugerează implicarea grupurilor criminale organizate. Aproape o treime din cele 1.927 de cazuri active ale EPPO în 2023 au fost centrate pe Italia, unde prejudiciul estimat a fost de 7,38 miliarde de euro, dintr-un total de 19,3 miliarde în întreg blocul. Interviurile cu şapte procurori şi şefi de poliţie, cuplate cu o analiză a mii de pagini de documente judecătoreşti, au dezvăluit amploarea implicării mafiei în lumea afacerilor din Italia şi costul pe care acest lucru îl impune cuferelor statului. Procurorii au spus că infracţiunile se bazează adesea pe complicitatea antreprenorilor, bucuroşi să găsească noi modalităţi de a se eschiva de impozite. Evaziunea fiscală este o problemă cronică în Italia, care în 2021 a costat finanţele statului aproximativ 83 de miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Trezoreriei. „În Italia nu există stigmatizare socială pentru cei care emit facturi false sau nu plătesc taxe. Viziunea socială despre infracţiunile economice este foarte diferita de cea referitoare la traficul de droguri”, a spus Alessandra Dolci, şefa echipei de urmărire anti-mafia din Milano. Deşi nu există o estimare oficială a amplorii implicării crimei organizate în infracţiunile financiare din Italia, doi dintre procurorii care au vorbit cu Reuters au estimat că este vorba de miliarde de euro în fiecare an - din care doar o fracţiune a fost descoperită. Pentru bandele criminale, având în vedere sumele mari de bani implicate, pedepsele sunt relativ uşoare. Dacă eşti prins încercând să vinzi doar 50 de grame de cocaină, rişti până la 20 de ani de închisoare. Dar, dacă emiţi facturi false pentru a câştiga credite fiscale frauduloase de 500 de milioane de euro, rişti doar între 18 luni şi şase ani de închisoare. „Nu există nicio comparaţie când vine vorba de evaluarea raportului risc/recompensă”, a spus Dolci, procuror antimafia. S-ar putea să nu fie un film de la Hollywood, dar mai multe cazuri recente evidenţiază legăturile dintre escrocheria fiscală şi crima organizată. În februarie, poliţia din regiunea de nord Emilia Romagna a arestat 108 persoane despre care se credea că ar fi apropiate de „Ndrangheta”. Aceştia sunt bănuiţi că au emis facturi false în valoare de 4 milioane de euro pentru servicii inexistente în construcţii navale, întreţinere utilaje industriale, curăţenie şi închiriere de maşini. Ancheta este în desfăşurare şi încă nu a fost stabilită o dată pentru judecată. Colonelul Filippo Ivan Bixio, comandantul provincial al Poliţiei Fiscale, a spus că astfel de scheme le-au permis oamenilor de afaceri să-şi reducă venitul impozabil şi să obţină credite fiscale. „Nu este un fenomen sporadic. Este structurat", a spus el. Magistratul din Milano Pasquale Addesso a asistat de aproape la metamorfoza mafiei. De când oraşul a organizat un proces în 2011 pentru aproximativ 120 de inculpaţi, acuzaţi de o serie de crime tradiţionale ale mafiei, Addesso spune că nu a întâlnit niciun caz de extorcare, care a fost odată un pilon al activităţii mafiei. „Ndrangheta... nu mai este implicată în bande de extorcare, ci în insolvenţe şi falimenturi. (A intrat în lumea subcontractării, răspunzând unei cereri de evaziune fiscală din partea antreprenorilor”, a spus el. Un proces care s-a încheiat anul trecut s-a centrat pe o investigaţie condusă de Addesso, care a dezvăluit unele dintre numeroasele escrocherii folosite de mafioţi – inclusiv crearea de cooperative aparent legitime care oferă companiilor servicii de externalizare la preţ redus, doar să-i falimenteze după doar doi ani. Motivul a fost simplu. Guvernul oferă scutiri de impozite frumoase companiilor nou înfiinţate. O companie care nu are intenţia de a creşte poate folosi acest ajutor pentru a oferi preţuri extrem de competitive şi apoi, declarând fraudulos falimentul, poate renunţa la datoriile şi obligaţiile sale de asistenţă socială. „Ndrangheta operează în întregul sector al furnizării de muncă temporară, de la transport până la curăţenie. Fără să plătească taxe şi contribuţii, poate oferi servicii la preţuri reduse”, a declarat Gaetano Paci, procuror-şef în oraşul Reggio Emilia. Documentele instanţei au arătat că companiile internaţionale - printre care UPS Italia, gigantul german de transport DB Schenker şi lanţul de supermarketuri Lidl - au externalizat unele logistice către cooperative create de „Ndrangheta”. Companiile au fost condamnate la plata amenzilor. Un purtător de cuvânt al DB Schenker a declarat că procedurile împotriva companiei au fost acum închise şi a refuzat să comenteze. Lidl a refuzat să comenteze. UPS a declarat că îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu toate legile locale şi că programul său de conformitate a abordat în mod special preocupările procurorilor. Făcând aluzie la costul pentru starea unor astfel de scheme, serviciul de venituri interne a dezvăluit parlamentului, în iulie anul trecut, că companiile falimentare datorau în total 156 de miliarde de euro, în impozite neplătite şi plăţi de pensii. Aceasta este de aproximativ trei ori mai mare decât veniturile anuale din impozitul pe profit ale Italiei, care anul trecut au fost de 51,75 miliarde de euro. O parte substanţială a sumei restante se datorează unei fraude suspectate, cu posibile legături cu mafia, a spus Addesso. El s-a plâns, însă, că există o lipsă de personal cu aptitudini pentru a efectua investigaţii financiare complexe şi a dovedi când falimentele sunt frauduloase. „Dacă vrei să combaţi mafia, atunci ar trebui să te concentrezi mai mult pe legile privind insolvenţa şi falimentul decât pe extorcare”, a spus el. Preluarea firmelor aparent de succes şi apoi băgarea acestora în faliment poate fi, de asemenea, profitabilă. Într-un caz evidenţiat în procesul de la Milano al lui Addesso, el a arătat cum doi membri ai ‘Ndranghetei au investit într-un restaurant cu stea Michelin, într-un zgârie-nori al oraşului în 2014, promiţând că îl vor ajuta pe proprietar să acopere taxele restante şi chiria pe proprietate. Nu au făcut-o. În schimb, au făcut mai multe datorii şi au declarat faliment - nu o dată, ci de două ori - datorând statului circa 1,8 milioane de euro taxe neplătite. Deşi cei din spatele acestei fraude au fost condamnaţi şi închişi, anchetatorii spun că mulţi alţi infractori scapă, parţial din cauza legilor care limitează timpul disponibil pentru urmărirea penală a infracţiunilor economice. Termenul de prescripţie este de 6 ani pentru evaziune fiscală, 8 ani pentru neplata TVA-ului şi 10 ani pentru faliment fraudulos. Însă investigaţiile complexe pot dura câţiva ani şi, chiar dacă se obţine o condamnare, există adesea un proces de apel lung, spun procurorii.