Foarte puțini avocați din Rusia mai au curajul să reprezinte în instanță activiști ai opoziției acuzați de „trădare” și „terorism”. Maria Bontsler este una dintre ei și se află acum ea însăși în închisoare, scrie Der Spiegel. Pentru oamenii din Kaliningrad, e cunoscută drept BMW, de la inițialele numelui său Bontsler, Maria Vladimirovna sau, în transliterarea germană, Wladimirowna. O înregistrare care arată că avocata Maria Bontsler, o femeie în vârstă de 65 de ani, înaltă, cu părul blond și cârlionțat, este în viață a fost publicată pe un canal rus de Telegram dedicat drepturilor omului. Clipul are doar patru secunde, pentru că filmatul nu este permis în sălile de judecată. În imagini, avocata, cu fața plaidă, stă în picioare în cubul de sticlă al unui tribunal regional din Kaliningrad. Ce s-a întâplat după cele patru secunde? Femeia nu mai poate sta în picioare și la puțin timp este dusă la spital. După ce a petrecut zeci de ani apărând alte persoane în instanță, avocata din Kaliningrad, oraș din vestul Rusiei, se află acum în închisoare de la sfârșitul lunii mai, fiind în mare parte izolată de lumea exterioară. Oficialii locali ai serviciilor secrete interne din FSB susțin că ea a cooperat în secret cu agenția de informații a unei țări „neprietenoase”, denumire folosită de Kremlin pentru statele care au criticat dur invazia Rusiei în Ucraina. Bontsler riscă între trei și opt ani de închisoare, dar familia și susținătorii ei se tem că va supraviețui în spatele gratiilor. Starea ei de sănătate este precară de când a suferit un atac de cord în urmă cu trei ani și are hipertensiune arterială. La sfârșitul lunii iulie, femeia a leșinat în sala de judecată. Nu era prima dată. Foarte puțini avocați din Rusia sunt dispuși să apere criticii președintelui Vladimir Putin. În special în regiunile îndepărtate de Moscova, este aproape imposibil să găsești avocați dispuși să-i reprezinte pe cei etichetați de autoritățile de securitate drept trădători sau teroriști. Maria Bontsler a fost una dintre ultimele persoane care și-au asumat riscul de a-i ajuta pe acești inculpați, chiar dacă era pe deplin conștientă că oamenii nu au aproape nicio șansă în sistemul juridic actual al Rusiei. Mai puțin de 1% din toate procesele penale din Rusia se încheie cu un verdict de nevinovăție – iar un astfel de rezultat este și mai puțin probabil în „procesele politice”. Ea este o adevărată avocată pentru drepturile omului, spune un jurist din Moscova despre Bontsler, una care luptă pentru cei pe care îi apără din convingere. Unii clienți se referă la ea cu respect ca „BMW-ul nostru”, după marca germană de automobile, apreciată de ruși pentru calitatea sa. B. M. W. este și abrevierea numelui ei: Bontsler, Maria Vladimirovna sau, în transliterarea germană, Wladimirowna. Alții consideră că, deși este o bună avocată a apărării, este prea emoțională și vehementă. Ar fi mai bine, spun ei, să rămână puțin mai rezervată. La urma urmei, spun ei, este nevoie de ea. Represiunea exercitată de regimul lui Vladimir Putin a pătruns în toate domeniile vieții. În al patrulea an de război, frica a paralizat oponenții regimului. Rapoarte despre noi arestări și verdicte apar aproape zilnic pe canalele Telegram ale organizațiilor pentru drepturile omului și ale mass-media independente din exil. Arestarea lui Bontsler la sfârșitul lunii mai a marcat un nou punct de cotitură. Biroul FSB din Kaliningrad a difuzat un videoclip cu arestarea ei, în care se vedeau agenți îmbrăcați în camuflaj care o scoteau din apartament ca pe o criminală periculoasă. Un portal de internet din Kaliningrad, presupus a fi operat de doi parlamentari locali, a difuzat imagini cu arestarea pe panouri publicitare digitale din stațiile de autobuz din oraș. Canalele ultra-patriotice au sărbătorit arestarea „avocatei liberale dezgustătoare și trădătoare”. Bontsler a respins toate acuzațiile aduse împotriva ei, care se bazează pe articolul 275.1 din Codul penal, care reglementează „cooperarea secretă cu un stat străin”. Acesta a fost introdus de guvernul rus după invazia Ucrainei, oferind un alt instrument pentru a urmări dușmanii interni. Însă formularea sa este vagă, astfel încât orice schimb cu un străin poate fi interpretat ca un act criminal. Rămâne neclar cu ce stat „ostil” o acuză FSB că a cooperat anul trecut. Avocații ei nu pot comenta acuzațiile. Conform procedurii standard în astfel de procese în Rusia, ei au fost obligați să semneze acorduri de confidențialitate. Audierile se desfășoară în mare parte fără accesul publicului. O colegă a lui Bontsler, cu care lucra îndeaproape, a părăsit țara de teamă să nu fie arestată după ce casa ei a fost percheziționată. Oficialii ruși din domeniul securității devin din ce în ce mai agresivi în abordarea avocaților apărării prea zeloși, afirmă avocata rusă pentru drepturile omului Karinna Moskalenko, care locuiește în Franța de mai mulți ani. Ea spune că, înainte de războiul din Ucraina, statul era mai puțin aplecat înspre hărțuirea avocaților apărării, condamnându-i, de exemplu, pentru presupuse infracțiuni financiare. Acum, însă, aceștia sunt vizați în mod deschis prin procese politice „ca represalii pentru munca lor”. Mesajul este clar, spune Moskalenko la telefon: avocații apărării nu trebuie să se implice prea mult în procedurile judiciare. Moskalenko, expertă în drept internațional, a câștigat mai multe procese împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ale căror decizii au fost recunoscute de conducerea rusă până în septembrie 2022. Acum, avocata pentru drepturile omului nu poate exercita presiuni asupra Rusiei decât prin intermediul comitetelor Națiunilor Unite. Lista măsurilor represive luate împotriva colegilor săi din Rusia continuă să se lungească, spune Moskalenko. Polițiștii au agresat fizic avocații apărării, oficialii îi acuză că sunt „agenți străini” și „extremiști”, iar instanțele pronunță pedepse cu închisoarea pe termen lung. În ianuarie, trei avocați ai apărării care îl reprezentau pe criticul Kremlinului Alexei Navalnîi au fost condamnați la mai mulți ani de închisoare pentru că au lucrat pentru o organizație presupusă extremistă, calificativ atribuit de regimul rus fundației anticorupție a lui Navalnîi. Maria Bontsler era pe deplin conștientă de riscurile pe care și le asuma. Primise deja un avertisment inițial. Dar a continuat să reprezinte inculpații în instanță. De exemplu, la jumătatea lunii ianuarie, cu câteva luni înainte de propria arestare. În acea lună, Bontsler și colega sa Ekatarina Zelizarova au mers la Curtea de Casație a Treia din Sankt Petersburg, găzduită de un palat baroc din secolul al XVIII-lea situat în centrul orașului. Cele două avocate au venit din Kaliningrad pentru audierea în apel a opozantului de război Michail Feldman. A fost unul dintre puținele procese publice la care avocații mai puteau participa. Din ce în ce mai des, procedurile sunt închise publicului de către autoritățile de securitate, a spus Bontsler, „pentru a putea face ce vor”. Cele două avocate sunt singurii martori. În sala 103 a tribunalului din Sankt Petersburg, clientul lor participa la proces prin videoconferință dintr-o colonie penală din apropierea Kaliningradului. Cu capul ras și îmbrăcat în uniformă albastră de deținut, Feldman era aproape de nerecunoscut în spatele gratiilor. Transmisia video se întrerupea frecvent, iar calitatea sunetului era foarte proastă. Bontsler îl reprezenta pe Feldman de mai mulți ani. În 2014, el și alții au arborat un steag german pe acoperișul garajului FSB din Kaliningrad, după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia. Kaliningrad, care se numea înainte Königsberg, a aparținut Imperiului German până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. În actul de acuzare, bărbații au fost acuzați de „vandalism din ură politică”, steagul simbolizând presupus dorința lor ca Kaliningrad să se separe de Rusia și să adere la UE. După mai mult de un an de arest preventiv, Bontsler a reușit să obțină eliberarea lui Feldmann și a celorlalți. Aproape 10 ani mai târziu, s-a trezit din nou în spatele gratiilor, de data aceasta pentru „diseminarea de informații false despre armata rusă”. Legea cenzurii a fost implementată la scurt timp după începerea războiului. Feldman a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru postări critice pe rețelele de socializare referitoare la invazia Rusiei în Ucraina. În instanță, Bontsler a vorbit despre „încălcări îngrozitoare ale legii” în procesul împotriva sa. Spre deosebire de procurorul statului și judecătorul, ale căror voci sunt mult mai joase, deoarece citesc în mare parte din declarații pregătite, vocea ei este puternică și vorbește liber. Încă nu este clar ce calificări aveau experții care au evaluat postările online ale lui Feldman, a spus Bontsler, cu ochii ațintiți asupra judecătoarei, care se uita la dosarele din fața ei. Mai mult, a continuat avocata, clientul ei suferea de o afecțiune incurabilă a sistemului nervos, iar starea lui se agrava în închisoare. A insistat că nimic din toate acestea nu a fost luat în considerare la condamnare. Bontsler a cerut achitarea lui. După nici 40 de minute, judecătoarea a anunțat decizia: verdict neschimbat. Bontsler a ascultat decizia impasibilă. Obiectivul ei principal, va spune mai târziu, era cel puțin să documenteze nedreptatea. Nu i-a fost teamă să-și continue profesia? Desigur că nu, a răspuns ea la o vizită anterioară. „Doar o persoană nebună nu ar fi speriată”, a declarat Bontsler. Ea și-a primit oaspetele în apartamentul său din centrul orașului Kaliningrad, purtând un pulover negru strălucitor și un colier de perle, iar Persik, motanul său de culoare deschisă, se furișa printre picioarele ei. Pereții biroului său erau pictați cu palmieri, o plajă și un soare care apune în mare. Nu voia să cedeze în fața fricii: în fiecare dimineață, a spus ea, asculta să nu se audă vreun berbec lovind ușa. Apoi râde scurt, cu umor negru. FSB-ul apare de obicei devreme. Ea a declarat că a fost deja condamnată de două ori pentru „discreditarea armatei ruse” – fiind prima avocată din Rusia care a primit astfel de sentințe. E rezultatul apărării a zeci de persoane care au ieșit în stradă pentru a protesta față de invadarea Ucrainei. În pledoariile susținute în fața instanței în 2022, ea a afirmat că Rusia a invadat Ucraina și a folosit termenul „război”. A fost amendată cu 60.000 de ruble, echivalentul a aproximativ 600 de euro. Banii erau însă secundari. Mai important era mesajul, avertismentul adresat ei. Bontsler era convinsă că doi judecători au denunțat-o la poliție. „Voiau să-mi țin capul plecat și să tac. Eu am făcut exact opusul.” Ea a făcut publice acuzațiile aduse împotriva ei și a epuizat toate căile de apel. În cele din urmă, însă, nu a avut succes. Avocata a spus că nu a plătit niciodată amenda. Este o chestiune de principiu: „Nu vreau ca banii mei să fie folosiți pentru a finanța bombe care vor fi aruncate asupra copiilor ucraineni”. Bontsler provine dintr-o familie cu rădăcini ruse, ucrainene, poloneze și germane. Potrivit propriilor declarații, bunicul ei era fiul nelegitim al unui baron pe nume Bontsler. Inițial, ea era geograf și a lucrat o perioadă ca asistentă de cercetare pentru paza de coastă. În anii 1990, după prăbușirea Uniunii Sovietice, ea și alții au înființat Camera Civică pentru regiunea Kaliningrad, pe atunci un organism de angajament civic autentic care apăra interesele locuitorilor din zonă. Bontsler și-a câștigat rapid reputația de persoană neînfricată, ajungând chiar să se confrunte cu guvernatorul, își amintește un fost consilier al liderului regional. În timpul primului război din Cecenia, între 1994 și 1996, mamele au apelat la ea în disperare. Se temeau pentru fiii lor, care fuseseră trimiși la război ca recruți fără experiență. Mulți dintre bărbați nu s-au mai întors, iar familiile lor au fost nevoite să le caute cadavrele. Nu a uitat niciodată soarta lor, a spus Bontsler în apartamentul ei din Kaliningrad. A scos din dosar fotografii și necrologuri ale bărbaților. A descris peste 230 de cazuri în patru cărți. Bontsler a fondat Comitetul Mamelor Soldaților din regiunea Kaliningrad, a luptat pentru despăgubirea familiilor și a ajutat la salvarea unor bărbați de la mobilizarea militară. A oferit chiar adăpost unora dintre ei în apartamentul ei cu trei camere. S-a întors la universitate, studiind de data aceasta dreptul, și a absolvit în 2007. Apoi a început să reprezinte clienți în fața tribunalelor militare, pe lângă ajutorul acordat activiștilor și membrilor opoziției. „Lucruri mărunte”, spunea ea, în comparație cu situația de astăzi. Ce mai poate face un avocat într-un stat care devine din ce în ce mai dictatorial? Nu prea multe, a spus ea, strângând buzele. „Nu mai există lege. Munca noastră contează din ce în ce mai puțin. Dar eu pot fi acolo pentru oameni”. Cel mai important lucru este să nu tacă. În apartamentul ei din Kaliningrad, Bontsler putea vorbi ore întregi despre clienții și procesele sale. „De ce au fost închiși acești oameni?” „Sunt nevinovați!” Un caz i-a rămas în mod special în memorie. La fel ca Feldman, activistul de opoziție Igor Barîșnikov a fost condamnat pentru „răspândirea de informații false” în urma numeroaselor postări pe internet despre atrocitățile comise de armata rusă – deși Barîșnikov a primit o pedeapsă de șapte ani și șase luni. Activistul suferea însă de cancer de prostată și avea grijă de mama sa imobilizată la pat. De asemenea, avea dureri mari din cauza unei colostomii, care îi îngreuna mișcările. Bontsler și colegii ei s-au luptat cu autoritățile timp de peste un an pentru a obține permisiunea ca bărbatul de 66 de ani să poată fi operat. Autorizația a venit abia după intervenția Comitetului ONU pentru Drepturile Omului. Cu cât războiul din Ucraina durează mai mult, cu atât agenția de informații internă FSB devine mai agresivă. Arestările pentru presupuse atacuri teroriste și înaltă trădare sunt în creștere. Bontsler a povestit despre un caz în care niște tineri au vorbit puțin prea liber la telefon, atrăgând astfel atenția oficialilor de securitate, și despre un alt caz în care era implicat un bărbat cu probleme psihice. Bărbații i-au spus că li s-au plantat explozibili sau că telefoanele lor mobile au fost manipulate astfel încât FSB să poată pretinde că au acționat în numele serviciilor secrete ucrainene. Toți bărbații au fost supuși unei presiuni imense pentru a mărturisi, potrivit lui Bontsler, iar unii au fost torturați cu electrozi. Primii au fost deja condamnați la pedepse lungi cu închisoarea de nouă, 11 și 15 ani de către tribunalele militare, în timp ce alții riscă închisoarea pe viață. „Îi folosesc pe acești oameni ca pe un brad de Crăciun și le agăță tot felul de lucruri”, potrivit lui Bontsler. FSB-ul local vrea să demonstreze că are zona sub control și să-și dovedească eficiența față de Moscova, conform avocatei. Datorită poziției sale la Marea Baltică, izolată de restul Rusiei și înconjurată de statele membre NATO Polonia și Lituania, Kaliningrad are o importanță militară semnificativă pentru Kremlin. Mai recent, Bontsler a încercat să ajute doi ucraineni cu un copil care ar fi intenționat să treacă ilegal granița rusă. FSB i-a acuzat ulterior de spionaj. În toamna anului 2024, Bontsler încă credea că poate prelua cazuri sensibile. Nu mai avea nimic de pierdut, spunea ea: soțul ei, Vladimir, murise cu câțiva ani mai devreme de cancer, iar la începutul anului 2018, Dmitri, cel mai mic dintre cei trei fii ai ei, s-a sinucis la vârsta de 19 ani. Nu mai voia să trăiască în această lume, spunea femeia. „Uneori, îl pot înțelege”, a spus si a arătat apoi spre o fotografie de pe un raft din biroul ei, în care apărea un tânăr cu ochelari și o expresie serioasă pe chip. Cei doi fii mai mari ai ei nu împărtășesc opiniile sale politice. „Evităm subiectul”, a explicat ea laconic. În ciuda tuturor acestor lucruri, voia să rămână în Rusia. „Nu plec. Cine altcineva ar avea grijă de oamenii mei?” Și a avut și succese surprinzătoare. La începutul lunii ianuarie, a reușit să obțină eliberarea unei asistente medicale în vârstă de 53 de ani, după cinci ani de detenție preventivă. FSB-ul o acuzase pe femeie de „justificare a terorismului”, spunând că ar fi participat la un grup de discuții pe Telegram sub un pseudonim și că ar fi descris membrii așa-numitului Corp de Voluntari Ruși, care luptă de partea Kievului, ca fiind „băieți de treabă”. Fără medicamente, fără doctor Clientul lui Bontsler, Michail Feldman, a fost eliberat și el în iunie. Din cauza unei erori administrative, i s-a permis să părăsească colonia penală cu două luni și jumătate mai devreme – lucru despre care Bontsler a aflat după ce ea însăși fusese închisă. Acum, liber, Feldman s-a întâlnit cu reporterii Der Spiegel. A vrut să le arate unde este ținută avocata lui. Îmbrăcat într-o jachetă mult prea mare pentru el, cu capul încă ras, a intrat pe o stradă mică din centrul orașului Kaliningrad. Nu era strada ună... A dat din cap, s-a uitat în jur și a spus că încă are probleme de orientare. Zece minute mai târziu, s-a oprit în fața unui zid vopsit în verde, cu ferestrele zăvorâte. Avocata sa e undeva înăuntru, în închisoarea de investigații nr. 1, unde a petrecut și el câteva luni. Voia să-i ducă măcar niște fructe. Măcar atât îi datorează. În primele săptămâni de detenție, Bontsler nu a primit nici o scrisoare de la familie și nici medicamente – și i s-au alocat doar câțiva litri de apă potabilă pe săptămână. Medicul închisorii nu i-a acordat îngrijiri medicale, au scris Bontsler și avocații ei în numeroase plângeri adresate autorităților judiciare. Ei cred că conducerea închisorii vrea să se răzbune pe ea pentru eforturile depuse în favoarea altor deținuți. Prin intermediul avocatului său, Bontsler a făcut public și faptul că un agent FSB a obligat-o să-și deblocheze telefonul mobil în timpul arestării. Ei spun că era același agent pe care îl acuzaseră de torturarea unor clienți ai săi. Ea spune că telefonul ei a fost manipulat de un tehnician FSB în prezența ei, deși nu se știe exact ce a făcut acesta cu aparatul. Fiul cel mare al lui Bontsler, Viaceslav Medkov,a declarat la telefon că a chemat o ambulanță pentru mama sa în sala de judecată, adăugând că aceasta are probleme de vedere și auz din cauza tensiunii arteriale ridicate. Ea a fost tratată câteva zile într-o clinică, păzită de oficialii închisorii și încătușată de pat. Bărbatul a spus că nici lui nu i s-a permis să-și viziteze mama în timpul spitalizării. Detenția ei preventivă a fost prelungită cu două luni în lipsă. Medkov a explicat că a votat întotdeauna pentru Putin, ceea ce este unul dintre motivele pentru care lucrurile nu au fost întotdeauna ușoare cu mama sa. Acum, însă, a început să-și dea seama că ea avea dreptate în multe privințe, a continuat el. Fiicei sale de opt ani i-a spus că bunica este într-o călătorie. Fiul său de 16 ani, care vrea să studieze dreptul, știe adevăratul motiv al absenței ei – și acum s-a răzgândit în privința carierei sale viitoare. Unii oameni, a declarat Medkov, i-au spus că mama sa va ceda presiunii și își va recunoaște vina. „Ei nu știu cât de încăpățânată este. Mai degrabă ar muri.”