Roberta Metsola subliniază importanța includerii tuturor statelor membre UE în negocierile pentru funcțiile de top

Strasbourg, 30 septembrie - Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat joi importanța includerii tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în negocierile pentru atribuirea funcțiilor de top din instituțiile europene. Aceasta declarație vine în contextul în care șase lideri ai principalelor familii politice pro-europene au ajuns deja la un acord într-un cadru restrâns asupra acestor numiri, provocând iritarea premierului italian, Giorgia Meloni, care a fost ocolită de la aceste discuții.

"Va fi important să avem o majoritate (de țări) cât mai largă posibil, întrucât aceasta ne va ajuta să construim o majoritate în Parlamentul European. Va trebui să așteptăm să vedem ce se întâmplă, dar cred că este important să nu excludem nicio țară," a declarat Roberta Metsola într-o conferință de presă în prima zi a unui summit european. La acest summit, cei 27 de lideri ai statelor UE discută numirile în instituțiile cheie ale blocului comunitar și agenda strategică pentru mandatul rezultat în urma alegerilor europarlamentare.

Aceste numiri au fost convenite la o reuniune de negociere restrânsă la care au participat șase lideri europeni din grupurile politice pro-europene: popularii (PPE), social-democrații (S&D) și liberalii (Renew). Conform acordului, Ursula von der Leyen, din PPE, își va păstra postul de președintă a Comisiei Europene. Fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa va prelua funcția de președinte al Consiliului European, iar liberalul Kaja Kallas, actualul premier al Estoniei, va fi Înalt reprezentant pentru acțiune externă și politică de securitate.

La aceste negocieri, grupul social-democraților a fost reprezentat de cancelarul german Olaf Scholz și de premierul spaniol Pedro Sanchez. Grupul popularilor a fost reprezentat de premierii polonez și grec, Donald Tusk și Kyriakos Mitsotakis, în timp ce liberalii au fost reprezentați de președintele francez Emmanuel Macron și de premierul interimar olandez Mark Rutte.

Premierul italian Giorgia Meloni, al cărei partid face parte din grupul europarlamentar al Conservatorilor și Reformistilor europeni (ECR), nu a fost invitată la aceste negocieri. Nemulțumită de această excludere, Meloni a catalogat această abordare drept "o sfidare la adresa alegătorilor europeni". O poziție asemănătoare a fost exprimată și de premierul ungar Viktor Orban.

Potrivit Giorgiei Meloni, grupul restrâns de șase lideri europeni a format o "oligarhie" care a făcut un acord fără a ține cont de mesajul transmis de cetățeni la urne la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie. Aceste alegeri au confirmat o creștere a formațiunilor conservatoare eurosceptice, însă nu a fost suficient pentru a răsturna majoritatea formată din grupurile popular, social-democrat și liberal. Aceste trei grupuri dețin împreună o majoritate de 399 din cei 720 de eurodeputați.

Totuși, având în vedere că unii eurodeputați ar putea să nu urmeze consemnul de vot al partidului lor, numirea Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei Europene nu este complet sigură. De aici și apelul președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru a obține un sprijin cât mai larg în rândul liderilor europeni, pentru a avea o majoritate cât mai mare în Parlamentul European pentru numirile propuse.

Liderii europeni sunt totuși divizați în privința acestei abordări. Unii doresc un consens pentru a evita prejudicii pe termen lung, în timp ce alții consideră că opiniile celorlalți pot fi ignorate dacă se întrunește în Consiliul European majoritatea calificată necesară, de 20 de state membre care să însumeze cel puțin 65% din populația UE.