Vicepremierul Tanczos Barna a vorbit într-un interviu pentru Insider Politic despre principalii responsabili pentru deficitul bugetar cu care se confruntă România. El a amintit de o serie de cheltuieli nesustenabile făcute de fostul guvern și a explicat cum crede că va rămâne în istorie premierul Ilie Bolojan. Întrebat despre vinovații pentru deficitul cu care se confruntă România la ora actuală, vicepremierul Tanczos Barna a amintit de o serie de decizii luate de fosturile guverne. „Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cel mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a declarat Tanczos Barna. Fostul ministrul a precizat că analizele pe care le-a făcut în ultimele şase luni, perioadă în care a deţinut funcţia de ministru al Finanţelor Publice i-au arătat că este nevoie ca statul român şi sistemul fiscal-bugetar al acestuia trebuie să recâştige pe de o parte încrederea cetăţenilor, dar şi a Uniunii Europene. „Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a adăugat Tanczos. Vicepremierul Tanczos Barna respinge ideea că primul ministru Ilie Bolojan va fi asociat ideii de austeritate, aşa cum s-a întâmplat cu fostul premier Emil Boc, pe vremea căruia salariile bugetarilor au fost reduse cu 25 de procente. „Nu cred (că Bolojan va fi asociat cu austeritatea – n.r.) pentru că oricât de grea este situaţia, este şi o oportunitate. Eu văd această situaţie ca o oportunitate de a crea, în sfârşit, un stat suplu, de a lua deciziile care trebuie luate şi în trecut, doar din cauza alegerilor, din cauza populismului, din cauza fricii că o să piardă cineva voturi, n-au fost luate.(...) Acest sistem trebuie modificat, schimbat, restructurat, făcut mai suplu, bazat pe nişte principii corecte şi atunci, cu siguranţă, domnul Bolojan o să rămână în istorie ca cel care a pus bazele unui stat diferit. (...) Eu cred că domnul Bolojan, dacă o să aibă perseverenţa şi susţinerea ca să ducă la bun sfârşit câteva decizii grele prin care reformează statul român, o să fie acceptat şi perceput ca premierul care a reuşit să ducă o reformă solidă şi adâncă până la capăt”, a mai declarat vicepremierul. În ceea ce priveşte eventuala comparaţie între Ilie Bolojan şi Emil Boc, oficialul UDMR aminteşte că „nici domnul Boc nu stă foarte rău” şi că fostul premier în mandatul căruia au fost adoptate măsuri de austeritate a fost ales şi reales primar al municipiului Cluj Napoca, unde „a făcut performanţă ca primar, a fost recompensat prin voturi, pentru că dacă nu ar fi făcut performanţă, ar fi fost trimis acasă de mult”.