Curtea de Conturi a publicat, miercuri, concluziile unui audit de conformitate desfășurat în 2023 la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), fiiind semnalate deficiențe grave în evidența contabilă a veniturilor statului și în analiza de risc fiscal. Raportul arată că 47.513 firme figurează la 2.440 de adrese din România care au datorii însumate la bugetul de stat de aproape 30 miliarde lei. De asemenea, la o singură adresă din Sectorul 1 al Capitalei sunt înregistraţi peste 2.000 de agenţi economici şi peste 6.000 de persoane fizice autorizate. Oficialii Curţii de Conturi au precizat, într-un comunicat de presă, că „cele mai multe dintre aceste societăţi comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale”, fiind plătitoare de TVA. Potrivit constatările auditului, Curtea de Conturi a observat deficiențe privind: Pe baza datelor primite de la ANAF, Centrul Național pentru Informații Financiare și Oficiul Național Registrul Comerțului, echipa de audit a Curții de Conturi a efectuat o analiză și a ajuns la concluzia că „este necesară investigarea contribuabililor care au sediile fiscale la aceeași adresă și care înregistrează datorii importante la bugetul de stat”. Auditorii au constatat următoarele: Analiza de risc efectuată de structurile cu atribuții din cadrul ANAF trebuie să completeze indicatorii de risc fiscal astfel încât aceștia să surprindă și acest comportament neconform. Citește și: Nicușor Dan vrea ca serviciile de informații să combată iarăși evaziunea fiscală. SRI a avut protocol cu ANAF în anul 2012 În vederea combaterii acestui fenomen sunt necesare modificări asupra cadrului legal actual care permite înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului a unui număr de sedii sociale multiple, la aceeași adresă, inclusiv pe baza unor contracte de asistență juridică, ce devin în fapt permanente. Curtea de Conturi a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparținând unor sute și mii de firme (la aceeași adresă), dintre care cele mai multe în București. Astfel, la o adresă din bulevardul Bucureștii Noi, Sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în același spațiu un număr de 6.061 persoane fizice autorizate, precum și 2.398 societăți comerciale. Tot în Sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat un număr de 1895 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu întâlnim în Sectorul 2, unde într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcționau 2736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31.12.2023). Citește și: Precizările ANAF în legătură cu depunerea Declarației unice. Ce trebuie să știi Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale. Potrivit raportului de audit, „analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a «îngropa» acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale. „Cele mai multe dintre aceste societăți comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale, fiind evidente riscurile fiscale determinate de funcționarea «la grămadă» de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor de firme la o adresă unică precum și de faptul că dețin cod valabil de TVA, toate aceste societăți comerciale fiind parte din circuitele de deductibilitate a TVA la nivel național, cu o influență semnificativă în economia TVA”, arată Curtea de Conturi, în comunicat. Referitor la activitatea Serviciului executare silită cazuri speciale regional București, auditorii au constatat că nu există o procedură operațională cu privire la înregistrarea debitelor provenite din sentințe penale în evidența analitică pe plătitori persoane fizice și în evidența contabilă a creanțelor bugetare provenite din sentințe penale. De asemenea, aplicația informatică nu este complet operațională, astfel încât să permită centralizarea debitelor din sentințe penale, încasările și sumele rămase de recuperat la bugetul de stat. „Din analiza activității de estimare a GAP-ului TVA1 la nivelul ANAF a rezultat necesitatea dezvoltării de către ANAF/Ministerul Finanțelor a activității de estimare a decalajelor fiscale și de realizare a prognozelor privind veniturile fiscale pentru asigurarea capacității administrației fiscale din România de reducere a GAP-ului TVA prin identificarea cu acuratețe a activităților vulnerabile, luarea măsurilor administrative în scopul creșterii gradului de conformare fiscală a contribuabililor, precum și identificarea măsurilor de politică fiscală ce pot fi ajustate”, mai spune Curtea De Conturi. Citește și: Consilierul BNR, Eugen Rădulescu: „România are neîncasări de peste 2 miliarde de euro anual din TVA. Asta nu e nepricepere, e fraudă” Dezvoltarea de către ANAF/MF a activității de estimare a decalajelor fiscale și de realizare a prognozelor privind veniturile fiscale va permite asigurarea capacității instituționale a ministerului de a susține o colaborare eficientă cu structurile din cadrul Comisiei Europene (CE) care sunt implicate în evaluarea decalajului de conformitate cu TVA al statelor membre. Metodologiile utilizate de CE, respectiv de Fondul Monetar Internațional relevă, totodată, importanța componentei de politică fiscală ce afectează semnificativ GAP-ul TVA în România, date fiind facilitățile existente în legislația TVA, ce determină decalaje TVA rezultate din utilizarea unor scutiri de taxă sau a unor cote reduse de TVA, aplicarea scutirilor de taxă etc. Raportul privind decalajele de conformitate cu TVA, publicat de CE în decembrie 2024, relevă faptul că România a înregistrat un trend descrescător a indicatorului pentru anul 2022, acesta coborând la 30,6%, față de 34,8% cât a înregistrat în anul 2021. În urma auditurilor efectuate la structurile teritoriale ale ANAF (41 de administrații județene ale finanțelor publice, administrațiile sectoarelor 1-6 și Administrația Contribuabili Mijlocii din cadrul DGRFP București, Direcția Generală a Marilor Contribuabili) au rezultat neconformități, fiind identificate venituri suplimentare în valoare de 572.458 mii lei și erori de înregistrare în evidențele contabile și fiscale în valoare de 2.762.819 mii lei, conform sursei citate. Curtea de Conturi a transmis o scrisoare către management în care „au fost formulate recomandări atât pentru remedierea neconformităților consemnate la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF, cât și pentru remedierea neconformităților consemnate la nivelul aparatului central al ANAF”.