Cabinetul Bolojan va aproba în zilele următoare noile măsuri fiscale prin care să încerce acoperirea deficitului bugetar. Deși au promis că nu va crește TVA, zilele acestea la Palatul Victoria au fost reluate mai multe scenarii, inclusiv majorarea cotei standard de la 19% la 21%. Apare din nou în discuție și TVA de 11%, până la care să crească unele cote reduse din prezent. În analiză este și CASS pentru pensii, dar pentru cele care depășesc 3.000 de lei, în loc de 4.000 cât fusese vehiculat până acum. Potrivit unui draft discutat zilele acestea la Guvern, ar urma să rămână doar două cote de TVA, iar modificările la acest capitol s-ar aplica încă de la 1 august. Însă guvernanții își fac calculele inclusiv pe cât ar însemna creșterea cotei standard până la 21% - ar aduce la bugetul de stat, în cele șase luni râmase din 2025, aproximativ 3,6 miliarde de lei. O altă variantă luată în calcul este implementarea cotei de TVA de 11%. Astfel, potrivit draftului discutat, cota de 9% aplicabilă alimentelor, medicamentelor, pentru livrarea de apă pentru irigații, serviciile de apă și canalizare, dar și livrarea de pesticide ar putea ajunge la 11%. La fel și cota de 5% aplicabilă energiei termice, lemnelor de foc și cărților. Singura cotă redusă care ar urma să ajungă până la 21% ar fi cea din sectorul HoReCa. Astfel, de la 9% ar putea crește la 21% pentru serviciile din sectorul hotelier, serviciilor de restaurant și catering, dar și pentru evenimente și panouri fotovoltaice. Totuși, măsurile sunt cuprinse într-un document de lucru, care poate suferi modificări în funcție de negocierile purtate în cadrul Executivului. Se fac calcule și în privița contribuției la sănătate pe care să o plătească pensionarii. Deși până acum, varianta discutată era cu aplicare pentru pensiile de peste 4.000 de lei, potrivit acestui nou draft, pragul ar putea scădea la 3.000 de lei. Adică limita de la care se percepe și impozitul pe venit de 10%. O astfel de măsură ar aduce în jur de 1,3 miliarde de lei la buget până la final de an. Accizele ar urma să crească și ele din august, pentru carburanți, tutun, alcool și cele care au conținut ridicat de zahăr. Impactul - 1,5 miliarde lei în anul 2025, respectiv 4,9 miliarde lei anul viitor. Se va institui un impozit suplimentar pe sectorul bancar - de la 2% la 4% pe cifra de afaceri. Impact de 334 milioane lei în 2025 și de 1,3 miliarde lei în 2026. De asemenea, urmează să se modifice și impozitarea jocurilor de noroc. Potrivit draftului analizat - se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip “slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%). Sporurile vor fi reduse, după cum urmează - Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază. Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale); creșterea numărului mediu de elevi pe clasă. Se propune introducerea contribuției obligatorii de asigurări de sănătate pentru persoanele co-asigurate și ajustarea procentelor de compensare pentru concediile medicale în funcție de durata acestora (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile). Citește și Legislativul are o sesiune extraordinară în vacanța parlamentară pentru a adopta pachetul privind măsurile fiscale În privința autorităților publice locale, se propune reducerea normativelor de personal în funcție de populație, dar și introducerea de condiționalități bazate pe performanță (ex. legarea transferurilor de rata de colectare a taxelor locale și cofinanțarea obligatorie a investițiilor naționale). Companiilor de stat care înregistrează pierderi ar putea să le fie reduse, treptat, subvențiile bugetare, iar activitățile care nu aduc profit ar putea fi restructurate. Nu în ultimul rând, de a investițiile publice ar urma să se facă economii de 10 miliarde de lei în acest an. Se propun măsuri precum: transferul proiectelor de investiții eligibile din PNRR de la componenta de împrumut la cea de grant; finalizarea revizuirii componentei de împrumut a PNRR; restructurarea programelor naționale de investiții; introducerea cofinanțării obligatorii de către autoritățile publice locale; și actualizarea cadrului legal pentru evaluarea și selecția investițiilor. De la 1 ianuarie anul viitor, ar urma să se aplice: În privința sectorului bugetar, se pregătesc înghețări de salarii și modificări ale voucherelor de vacanță: