Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, avertizează despre influența Rusiei în politica românească

Remus Pricopie, rector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), a tras un semnal de alarmă privind influența Rusiei asupra politicienilor din Europa Occidentală și a subliniat modalitățile prin care se poate lupta împotriva extremismului și a propagandei ruse în România. Într-o postare pe Facebook intitulată "Rusia defilează (politic) prin democrațiile euro-atlantice. În România... totul este OK", Pricopie discută despre tehnicile utilizate de Kremlin pentru a câștiga influență în diverse țări.

Potrivit rectorului, metodele de infiltrare politică folosite de Kremlin sunt o evoluție a vechilor structuri, precum NKVD și KGB. Pricopie afirmă că o rețea extinsă, formată din oameni din diverse domenii—de la jurnaliști și politicieni, la profesori și oameni de afaceri—este esențială pentru atingerea acestui obiectiv. La momentul oportun, această rețea devine activă și vocală, promovând contestarea instituțiilor fundamentale precum Uniunea Europeană și NATO.

Rectorul SNSPA oferă exemple concrete pentru a sublinia punctul său de vedere. El afirmă că, fără influența Kremlinului, Brexitul nu ar fi avut loc în Marea Britanie, iar în Statele Unite, victoria lui Donald Trump în 2016 ar fi fost imposibilă fără suportul Rusiei. De asemenea, în Franța, Marine Le Pen a beneficiat de finanțare din partea lui Putin, în timp ce în Italia, susținătorii lui Putin sunt deja la putere, cu Giorgia Meloni având o agendă apropiată de extremismul politic.

În contextul României, Pricopie abordează situația cu un ton ironic, afirmând că nu există semnale de activitate similară cu cea observată în alte țări. „Nu avem politicieni sau jurnaliști implicați în activități de subminare a instituțiilor statului. Totul pare transparent și orientat spre binele cetățenilor”, scrie el, subliniind că în Parlamentul României și în Parlamentul European sunt doar politicieni onorabili.

De asemenea, rectorul SNSPA comentează despre o recentă decizie judiciară care a declarat un partid politic ca acționând împotriva intereselor României, numind-o o eroare judiciară. Această situație se leagă, fără a-l menționa explicit, de politicianul George Simion, care a fost declarat persoană non grata în Republica Moldova și Ucraina.

În încheiere, Remus Pricopie argumentează că singurele modalități de a combate extremismul și propaganda rusă în România sunt expunerea acestora în fața opiniei publice și aplicarea legii. El atrage atenția că numărul celor care sunt dispuși să vorbească deschis despre aceste probleme este mic, dar subliniază că este esențial ca politicienii să își asume responsabilitatea. Dacă nu se va acționa, România riscă să cadă victimă diversiunilor care vin de la Est.