Sărbătoarea Sfantului Andrei - Ocrotitorul românilor
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Sărbătoarea Sfantului Andrei - Ocrotitorul românilor
Pe 30 noiembrie, credincioșii ortodocși celebrează Sfantul Andrei, cunoscut sub denumirea de "Ocrotitorul românilor" și "Cel dintai chemat". Aceasta este ultima sărbătoare cu cruce roșie din luna noiembrie și coincide cu începutul postului Crăciunului 2024, oferind de asemenea dezlegare la pește pentru credincioși.
Sfantul Apostol Andrei a fost un ucenic al lui Iisus și este considerat Patronul spiritual al românilor, având un rol semnificativ în creștinarea poporului român, în special în Dobrogea. Născut în Betsaida Galileii, în anul 6 î.Hr., Andrei era fratele lui Simon Petru. Inițial, a locuit din pescuit până când l-a întâlnit pe Sfantul Ioan Botezătorul, de la care a aflat despre venirea lui Hristos.
Potrivit Evangheliei, Andrei a devenit unul dintre primii ucenici ai Mântuitorului, urmându-l pe Iisus și martor la minunile sale. De-a lungul vieții sale, Sfantul Andrei a predicat Cuvântul lui Dumnezeu în diverse țări, iar astăzi este considerat patron spiritual nu doar al României, ci și al altor națiuni precum Italia, Franța sau Belgia. De asemenea, crucea Sfantului Andrei figurează pe drapelul Scoției, iar alte țări ca Spania, Grecia și Rusia îi atribuiesc un rol important în istoria lor religioasă.
Sfantul Andrei a murit ca martir pe 30 noiembrie în Patras, Grecia, unde a fost răstignit pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi sub denumirea de "Crucea Sfantului Andrei". Moaștele sale au fost păstrate inițial în Patras, dar au fost mutată ulterior în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol în anul 357. În prezent, capul său se află în Catedrala San Pietro, iar alte părți din moaștele sale sunt răspândite în biserici din întreaga Europă.
Noaptea din ajunul Sfantului Andrei este asociată cu tradiții legate de protecția împotriva spiritoarelor. Conform credințelor populare, în această noapte se spune că spiritele celor morți, cunoscute sub denumirea de strigoi, devin active. Tradțiile includ atârnarea usturoiului la uși și feronerie pentru a alunga duhurile rele. De asemenea, gospodinele folosesc firimituri de pâine și candele aprinse lângă icoane ca mijloace de protecție.
În unele regiuni, fetele necasătorite participă la obiceiuri care le ajută să își prevadă viitorul. Acestea ascund busuioc sfintit sub pernă, sperând să își viseze alesul. Se practică și semănatul de grâu, iar înălțimea acestuia până la Anul Nou este considerată un indicator al prosperității viitoare.
Sfantul Andrei a fost recunoscut ca Ocrotitor al României în 1997, iar în anul 2001, printr-o hotărâre a Sfântului Sinod, ziua sa a fost declarată sărbătoare bisericească națională. Astfel, evlavia românilor față de acest apostol a fost oficializată, Sfantul Andrei fiind inclus în calendarul bisericesc cu cruce roșie. De asemenea, el a fost ales ca Ocrotitor al Catedralei Naționale, Catedrala Mântuirii Neamului.
