Roșia Montană câștigă procesul de la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington pentru proiectul minier aurifer controversat. România va fi despăgubită cu valoarea procedurilor de arbitraj și costurile de judecată. Evaluările companiei estimează că din zăcământul de la Roșia Montană se pot extrage 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint, cu o valoare de 16 miliarde de dolari în 2013. Însă, metodologia controversată de extragere cu cianuri a fost criticată de organizații ecologiste, care o considerau dăunătoare pentru mediu și locuitorii din zonă. De asemenea, se crede că extinderea minei ar putea deteriora vechile galerii romane și patru vârfuri montane. În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a inclus situl Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce implică oprirea oricărui proiect de exploatare minieră. Guvernul României, prin purtătorul de cuvânt Mihai Constantin, a declarat că suma totală a despăgubirilor solicitate în dosar de companiile Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) ar putea atinge un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari. Dosarul a fost depus la UNESCO în ianuarie 2017 de guvernul condus de Dacian Cioloș și pregătit de atunci ministra Culturii, Corina Șuteu. Cu toate acestea, guvernul PSD condus de Mihai Tudose, care a urmat guvernului Cioloș, a vrut să retragă dosarul. Fostul premier Tudose a declarat că prin încluderea sitului în lista UNESCO, guvernul anterior a întreprins măsuri pentru a opri proiectul minier și că acestea pot influența decizia finală a Curții de Arbitraj. În vara lui 2021, Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO și în lista siturilor protejate de instituție. Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a aprobat candidatura sitului fără amendamente și fără obiecții și a recomandat evitarea exploatărilor miniere în zonă și luarea de măsuri suplimentare pentru protecția sitului. Compania minieră Gabriel Resources a răspuns prin a susține că înscrierea sitului în lista UNESCO contrazice obligațiile pe care România le-a asumat prin contractele de investiții și îngreunează o soluționare amiabilă a conflictului juridic.