Nationale
Comisia Europeană: România trebuie să limiteze creşterea cheltuielilor la 2,8%, în acest an, şi la 2,6% în anul următor
Consiliul Uniunii Europene a publicat luni o recomandare conform căreia, pentru a ieşi din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creştere a cheltuielilor nu depăşeşte 2,8% în 2025 şi 2,6% în 2026 şi a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca ţara să adopte acţiuni efective şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.Totodată, instituţia a făcut recomandări şi pentru următorii ani cu privire la creşterea cheltuielilor, care nu trebuie să depăşească 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4% în 2030.Potrivit sursei citate, această traiectorie revizuită este „consistentă cu o îmbunătăţire minimă anuală de cel puţin 0,5% din PIB a balanţei structurale şi asigură că deficitul guvernamental general va fi adus sub valoarea de referinţă conform termenului iniţial de corectare în 2030”.În plus, ca răspuns la devierea de la traiectoria iniţială, măsurile corective au fost aduse mai în faţă, cu o ajustare anuală a balanţei primare de aproximativ două puncte procentuale pe an în 2025 şi 2025 şi, ulterior, de aproximativ un punct procentual, susţinute de reforme cheie, inclusiv revizuirea cadrului fiscal şi garantează că datoria revine sub 60% din PIB pe termen mediu.Pe baza traiectoriei prevăzute în această recomandare, deficitul guvernamental înregistrat de România ar urma să scadă de la 9,3% din PIB în 2024, până la 2,8% din PIB în 2030. Datoria guvernamentală ar urma să continue să se majoreze, de la 54,8% din PIB la finele lui 2024, până la 62,3% din PIB la finele lui 2028, pentru ca ulterior să scadă la 61,1% din PIB în 2030.„Respectarea ratelor maxime de creştere ale cheltuielilor nete recomandate, stabilite de traiectoria corectivă, ar trebui să asigure o corecţie durabilă a deficitului excesiv, în timp ce măsuri concrete ar trebui să fie orientate spre îmbunătăţirea calităţii şi a componenţei finanţelor publice, menţinerea investiţiilor şi consolidarea potenţialului de creştere al economiei.
