Companiile occidentale din Rusia continuă să sprijine războiul din Ucraina

La aproape trei ani de la începutul conflictului din Ucraina, companiile străine care nu s-au retras de pe piața rusă se confruntă cu dificultăți în a-și recupera profiturile obținute în această țară, iar activele deținute de acestea au ajuns să nu le mai aparțină. Cu toate acestea, sute de companii din Occident contribuie în continuare la finanțarea efortului militar al Moscovei, conform raportului realizat de Foreign Policy.

Fenomenul companiilor occidentale care își desfășoară activitățile în Rusia nu este unul izolat. Conform datelor colectate de Școala de Economie din Kiev și voluntari ucraineni, în anul 2023, aproximativ 800 de multinazionale din diverse țări continuă să fie active în Rusia. Aceste firme au ales să rămână pe piața rusă, chiar și după ce s-au angajat să se retragă.

Firmele occidentale justifică decizia de a rămâne în Rusia prin motive umanitare sau prin necesitatea de a produce bunuri esențiale, cum ar fi alimentele. Totuși, aceste argumente sunt ușor de contestat. Rusia este autosuficientă în privința alimentelor și este un exportator major, iar sancțiunile occidentale nu afectează accesul la bunurile umanitare.

În plus, situația forței de muncă din Rusia arată un deficit considerabil, cu șomajul la niveluri minime, ceea ce indică faptul că angajații ar putea găsi locuri de muncă cu ușurință. Este evident că prezența acestor companii ajută Rusia să își susțină din punct de vedere financiar războiul din Ucraina.

Conform cifrelor, în perioada 2022-2023, companiile din G7, Uniunea Europeană și alte economii aliniate cu Occidentul au generat venituri de aproximativ 370 de miliarde de dolari în Rusia, sumă care depășește întregul buget militar al Moscovei pentru acea perioadă. În primii doi ani de conflict, firmele străine au transferat peste 11 miliarde de dolari în visteria Kremlinului sub formă de impozite. Banca austriacă Raiffeisen a contribuit la o zecime din această sumă.

Estimările pentru 2024 indică o plată suplimentară de 4-6 miliarde de dolari, ridicând totalul la 16 miliarde de dolari. Această sumă ar putea permite Moscovei achiziționarea a peste 5.300 de rachete Iskander sau 320.000 de drone Shahed. În total, suma plătită de companiile occidentale sub formă de taxe corporative este echivalentă cu ajutorul militar și umanitar oferit Ucrainei de către Germania în aceeași perioadă.

În plus, prezența companiilor occidentale în Rusia are o valoare nu doar economică, ci și propagandistică. Argumentul Kremlinului, cum că piața rusă este esențială pentru firmele străine, este susținut de aceste afaceri. Moliciunea morală a convins doar o parte dintre companiile occidentale să părăsească Rusia. Multe dintre acestea speră că, dacă rămân până la finalul conflictului, vor fi într-o poziție avantajoasă pe piața rusă post-sanțiuni.

Aceasta s-a dovedit a fi o decizie greșită. Orașele și veniturile sunt acum controlate de Kremlin, iar companiile nu pot să își recupereze profiturile înapoi în țările lor de origine. De exemplu, compania indiană PSU are profituri de 900 de milioane de dolari blocate în Rusia.

Economia rusă se îndreaptă spre colaps, iar Moscova ar putea să impună noi reguli de control al capitalului. După decretul semnat de Vladimir Putin, care interzice vânzarea activelor fără aprobat Kremlinului, guvernul rus a naționalizat activele unor companii mari. Recent, un alt decret a limitat suma pe care firmele occidentale o pot recupera la un sfert din valoarea activelor deținute.

În concluzie, companiile occidentale care operează în Rusia sunt acum într-o poziție dificilă, iar motivele economice și morale pentru a continua activitatea acolo devin tot mai puțin convingătoare.