Tanczos Barna a vorbit luni seara, în exclusivitate la Digi24, despre pachetul unu de măsuri și despre modificările aduse acestuia după vizita la Comisia Europeană a ministrului Dragoș Pîslaru, lucru care a provocat indignarea unor lideri ai PSD. Vicepremierul a vorbit de asemenea despre un orizont de timp în care se vor putea vedea efectele primului pachet de măsuri. De asemenea, Tanczos Barna a subliniat faptul că România a scăpat de încadrarea la categoria „junk” pe care ar fi putut să o primească din partea agențiilor de rating. Întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar mai fi întâziat pachetul de măsuri cu o săptămână sau două, vicepremierul a spus că s-ar fi pierdut și „acea încredere minimă de care mai beneficia Guvernul României la Bruxelles”. „Am fi pierdut 100% și acea încredere minimă de care mai beneficia Guvernul României la Bruxelles, pentru că aceste măsuri erau planificate pentru anul 2024. Anul 2024 a fost un an super-electoral, cu foarte multe campanii electorale, cu o miză uriașă, cu evenimente fără precedent, anulări de alegeri și așa mai departe. Intram în junk, dar pentru oameni, pentru cei care se uită la noi, nu junk-ul contează, că poate nici nu știu ce înseamnă junk”, a afirmat Tanczos Barna. România era într-o situație în care trebuia să demonstreze că a înțeles că acest dezechilibru dintre venituri și cheltuieli nu mai poate fi dus mai departe, și atunci trebuia să ia câteva măsuri care duc către un stat mai suplu. „Poate să însemne și o regândire a modului în care sunt plătiți profesorii, pentru că dacă aceeași oră este plătită de două ori, chiar și în sistemul de de învățământ trebuie să iei acele măsuri care sunt necesare, chiar dacă sunt nepopulare, sau chiar dacă spune cineva că o să punem în pericol educația copiilor. Dar beneficiarul final acestor măsuri trebuie să fie copilul, care trebuie să beneficieze de educație mai bună. Trebuie să fie cetățeanul român, care trebuie să vadă că statul devine un sistem mai suplu, mai eficient, mai orientat către cetățean. Și aici, cultura internă organizațională din cadrul aparatului de stat, care poate să însemne și poliție, și educație, și sănătate, și administrație locală, trebuie să se schimbe cultura organizațională orientată către beneficiar, om, cetățean, poporul care trebuie să beneficieze de aceste lucruri”, a adăugat vicepremierul. „Știu că până în ultima clipă Nicușor Dan a insistat pentru a nu crește TVA-ul. Am fost la masă, am fost la acele discuții, știu că domnul președinte Nicușor Dan și în ultimele discuții a insistat să găsim altă variantă decât creșterea TVA-ului. În același timp, fiind premierul cu responsabilități, și fiind premierul care până la urmă trebuie să meargă în fața Comisiei Europene și în fața investitorilor străini cu un plan credibil și echilibrat, domnul prim-ministru Ilie Bolojan, nu avea altă variantă în momentul respectiv”, a precizat acesta. În ceea ce privește înțelegerea celor patru partide din Coaliție cu privire la primul pachet de măsuri, și modificările care s-au făcut după vizita ministrului Pîslaru, Tanczos Barna a precizat că au fost mai multe discuții cu Comisia Europeană și a rezultat că ce s-a propus era prea puțin și s-au făcut modificări pentru a reduce și mai mult cheltuielile, precum și consolidarea creșterilor de venituri. „Da, am avut mai multe runde de discuții cu Comisia, au fost pregătite mai multe pachete sau versiuni de pachet fiscal-bugetar cu care să pornim, și da, am primit de mai multe ori răspuns de la Comisie, și semnale din partea investitorilor, că ceea ce propunem este prea puțin. A existat o linie roșie cumva la Comisie, unde s-a spus - dacă nu ajungeți la acest nivel de reducere de cheltuieli și de creșteri de venituri, adică statul mai suplu și o consolidare pe partea de venituri, n-aveți cum să treceți de un fel de examen, să zic așa, al specialiștilor de la Comisie. Eu nu spun că ne-a impus Comisia Europeană, dar într-adevăr, ceea ce face o țară care este expusă unor condiții de îndatorare este expusă la Comisie și depind fondurile europene de acest for. Eu, n-am văzut niciun element nou sau n-am văzut niciun element surpriză în abordarea Comisiei. Lucrurile sunt relativ clare. Încă din 2024, România împreună cu Comisia Europeană au desenat o traiectorie pentru următorii 7 ani. Noi am ieșit, din cauza alegerilor din 2025, de pe acea traiectorie, fără doar și poate. Măsurile nu au fost luate în primele cinci luni de ministerele de resort pentru a reduce cheltuielile și, oricât de de strânsă ar fi, erau ținute frâiele bugetare”, a mai spus Tanczos Barna. Un element foarte important pentru 2025 - am încercat să ținem sus bugetul de investiții și riscul cel mai mare pentru următorii 10 ani pentru România este că acest pachet de măsuri să nu fie continuat și pe partea de sprijin pentru economia națională, de investiții comandate practic. „Nu putem să reducem peste măsură investițiile și este o discuție foarte, foarte serioasă cu Comisia, inclusiv mâine-poimâine. Per ansamblu nu ne permitem riscul de a tăia de peste tot, și de a avea doar măsuri restrictive sau de pro-inflaționiste și anti-creștere economică, pentru că dacă acest lucru merge într-o extremă nedorită, putem avea surprize neplăcute. Și atunci lucrările trebuie ținute în echilibru. Am avut niște decizii de creștere a fiscalității, dar pe partea cealaltă trebuie să vină și susținere a economiei naționale, astfel încât investitorii sau constructorii care au contracte semnate cu statul să își primească banii, să știe de la bun început, de la începutul anului sau începerea contractului, până unde se pot duce cu lucrările și unde trebuie să se oprească. Pentru că acolo fiecare investiție înseamnă oameni care muncesc, înseamnă cetățeni”, a subliniat vicepremierul. „Am scăpat de junk, astăzi este o certitudine. Cu acest pachet de măsuri am scăpat de pericolul de a «nu ne da cineva pe caiet», folosind o glumă. România se împrumută zi de zi. Se împrumută de pe piața internă, de pe piața internațională ca să acopere diferența între veniturile realizate și totalul cheltuielilor. Chiar dacă împingem în jos cheltuielile pe următorii ani, cu siguranță vom cheltui mult mai mult decât produce această țară. Ne-am angajat la acest lucru. Pe termen lung, te împrumuți, și dacă nu ești credibil pe piețele internaționale, riști să nu mai ai fonduri pentru a crește, pentru a te dezvolta”, a mai spus acesta. Chestionat cu privire la orizontul de timp în care pachetul unu de măsuri va avea rezultate, vicepremierul a spus că este vorba de cinci-șase luni: „În cinci-șase luni vom ști dacă mai e nevoie. Trebuie să fim să fim consecvenți în a modifica legislația pentru recuperarea datoriilor, pentru executarea celor care sunt rău platnici. Statul român, și prin autoritățile locale și prin ceilalți, trebuie să fie ferm și să execute silit acele companii care nu plătesc”. „Astăzi, cel mai mare accent trebuie pus pe calculator, pe sistemul informatic, pe soft, pentru a elimina cât se poate de mult această abordare umană, personală a angajatului, a primarului, a celui care trebuie să urmărească acele taxe, de recuperator de taxe, pentru că dacă sistemul informatic generează anumite documente, analiza de risc generează acele executări silite. Se elimină abordarea personală, umană, subiectivă. Da, credibilitatea se recâștigă foarte, foarte greu la nivel european. Mi-au trebuit doi ani ca să recuperez cât de cât credibilitatea în Garda Forestieră. După doi ani, după executarea rău platnicilor, după secrestrarea camioanelor, după mersul în pădure... După doi ani de zile a venit comisarul european și a spus că «parcă» vede ceva progres. Deci noi am muncit pe rupte doi ani pe partea de elimina sau a reduce contrabanda și exploatările ilegale și așa mai departe, și ei au zis «parcă vedem ceva progres». Deci așa funcționează lucrurile”, a explicat Tanczos Barna. „ANAF-ul ar trebui să vină cu rezultate mult mai devreme, pentru că de un an și jumătate a început adevărata schimbare a sistemului informatic. În decembrie deja au venit primele servere moderne. Sunt modulele dezvoltate, ele trebuie interconectate și să ofere mai multă acuratețe și analize de risc - și punct ochit, punct lovit. ANAF-ul trebuie să facă performanță, altfel nici ministerul, nici guvernul în sine n-o să aibă credibilitate. Intrăm în recesiune anul ăsta? Nu. Eu cred că o să avem o creștere economică mică, peste zero, o să fim peste zero, adică nu o stagnare. Dar multe dintre măsurile care au fost puse în pachetul unu sunt măsuri de pro-inflație și de reducere a consumului. Ele trebuie echilibrate cu investiții și cu alte măsuri”, a concluzionat vicepremierul.