România ar fi trebuit să primească fonduri de 28,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar pentru ca miliardele de la UE să vină sunt necesare şi reforme, afirmă Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator BNR. „28,5 miliarde de euro, bani de care aveam nevoie ca de aer. Aceasta este alocarea, sub formă de granturi şi împrumuturi, fonduri ce ar fi trebuit să revină României din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Raportat la PIB-ul anului 2023, înseamnă aproape 9%, altfel spus ne aflăm în primii 5 beneficiari din UE, raportat la dimensiunea economiei. Sunt bani pe care nu ne permiteam să îi ratăm”, susține Cristian Popa într-o postare pe reţeaua LinkedIn, potrivit Agerpres. Potrivit acestuia, suma înseamnă în jur de 1.100 km de autostradă (cât distanţa Bucureşti - Viena) sau cât 230.000 de apartamente medii din Bucureşti (doar 150.000 în Cluj), sau peste un milion de Dacii Duster. „Un ONG condus de o echipă extrem de dedicată şi vizionară a construit în Capitală, exclusiv din donaţii şi sponsorizări, un spital cu 53 de milioane de euro. Un spital care oferă condiţii moderne şi o şansă la viaţă copiilor din România. Banii din PNRR echivalau cu nu mai puţin de 500 de spitale de acest fel”, a explicat acesta. El a precizat că, de la aprobarea PNRR în 2021 şi până la sfârşitul lunii mai 2025, România a încasat 9,44 miliarde de euro, dintre care 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi şi 5,78 miliarde sub formă de granturi, dintr-un total alocat de 28,5 miliarde. Astfel, până în prezent, fondurile atrase reprezintă aproximativ o treime din alocarea totală. La nivelul Uniunii, rata medie de absorbţie a fondurilor PNRR este însă aproape de 50%. „Am aflat săptămâna trecută însă, din păcate, care este realitatea din teren: proiecte de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate de România până la termenul limită (august 2026). Asta înseamnă că nu vor mai primi finanţare prin PNRR. Mai puţine investiţii din bani europeni. Iar toate întârzierile acumulate până acum vor necesita, de aici înainte, eforturi considerabile din partea autorităţilor. Evident că în lipsa resurselor din PNRR multe proiecte rămân fie blocate/fără sursă de finanţare, fie vor trebui finanţate din bugetul de stat, deci vor creşte cheltuielile, pune presiune pe deficit şi vor îngreuna consolidarea fiscală, o consolidare ce era deja dificilă”, a menţionat oficialul BNR. El a adăugat că există şi veşti bune pentru că săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat propunerea privind următorul cadru financiar multianual (CFM 2028-2034) în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, iar România ar putea primi 60 de miliarde de euro din viitorul buget al UE, cu 10 miliarde mai mult decât în cadrul actual (CFM 2021-2027). Propunerea va mai suferi, probabil, ajustări în urma negocierilor, dar chiar şi în această formă preliminară, România este al şaselea cel mai mare beneficiar al bugetului multianual al UE, susţine Cristian Popa. „Pentru ca miliardele de la UE să vină sunt necesare însă şi reforme. Întrebarea este câte reforme va reuşi România să implementeze, câte jaloane va îndeplini la timp şi câte miliarde vor ajunge, efectiv, în ţară, în economie şi în proiecte concrete? Europa nu este perfectă, dar poate, şi trebuie să fie îmbunătăţită. Trebuie să primim, şi primim, undiţe, nu peşte. Şi nu, nu suntem nicidecum o colonie”, îşi încheie Cristian Popa postarea pe LinkedIn.